High expectations imply utter happiness and bitter disappointment. May we all have both in our lives!
vineri, 10 mai 2013
Tu de ce scrii?
Cam pe toți oamenii ăștia îi cunoșteam acum ceva vreme. Acum însă, deși știu încă, în mare cam ce face fiecare, nu prea mai comunicăm. Fiecare are viața lui și pare-mi-se că toți ne-am schimbat puțin în răstimpul ăsta. Am crescut, asta e cert, cel puțin formal, au mai trecut câțiva ani peste noi și peste scriiturile noastre. S-au schimbat lucruri mai mici sau mai mari în viețile noastre.
Nu știu de ce, dar constatând că și alte bloguri care musteau de opinii, viață, haz, dulce sarcasm, șarm, creativitate-- într-un cuvânt, viață--zac acoperite de colb pixelat, uitate într-un colț de Internet (sau de blogosferă), mă cuprinde o mică-mare jale. Parcă am pierdut ceva și nu vorbesc despre dorința compulsivă de a scrie, de a te confesa paginii virtuale, pentru că aceea sunt convinsă că e doar ațipită în sufletele amicilor mei bloggeri. E un fel de nostalgie după vremurile alea când de-abia așteptam să ajung acasă să mă aștern pe scris, după ce simțisem o zi întreagă cum dospește în mine un gând mic, mic de tot și se face un ditamai cheful de tastat cuvințele repede-repede, pe nerăsuflate, deșertând sacul gata să dea pe-afară, când mă trezeam în miez de noapte pentru că simțeam nevoia să "spun".
Fie că viața ne-a purtat pe alte meleaguri, în alte etape ale vieții, că am început să ne cultivăm alte pasiuni și am abandonat în cele din urmă (cel puțin temporar) scrisul, toți avem ceva în comun. La un moment dat am scris. Mult, torențial, hazliu, sentimental, creativ, seducător, pe bandă rulantă, noaptea târziu, sau în miez de zi, la cafeaua de dimineață. Vă mai amintiți senzația? Plăcerea supremă pe care o simțeam așternând rânduri după rânduri? Modul în care curgeau parcă frazele sau dimpotrivă, ne chinuiam uneori la fiecare frază, simțind că n-avem cuvintele la noi în momentele acelea?
Oare de ce scriem? Sau mai bine zis, de ce am scris? De ce am fost atât de prolifici într-o anumită perioadă din viața noastră doar pentru a ne lăsa gândurile nescrise apoi dintr-odată și abandonând penița închipuită pentru alte preocupări mai interesante sau mai potrivite pentru noi în acel moment?
Dragii mei prieteni din blogroll, vă provoc să scrieți, când și cum doriți, pe tărâmurile voastre virtuale lăsate în paragină, ce v-a impulsionat să vă faceți blog și să vă dați frâu liber gândurilor. Voi de ce scrieți?
Cu drag,
Cati
marți, 9 martie 2010
Amsterdamizing
Şi la Bruxelles. O să beau Leffe. Şi poate some space cake. Şi o să mă zgâiesc la vitrinele deocheate.
Aşa. Şi în afară de asta? Amsterdam e mai mult decît asta, right?Şi de-abia aştept să-l descoper dincolo de stereotipurile astea răsuflate...
Sabina, dacă nu mă înşel, e una dintre destinaţiile tale favorite. Îţi dau o leapşă dacă ai chef de ea.
Spune-ne de ce îţi place Amsterdamul. Ce are deosebit Amsterdamul tău şi ce îţi inspiră?
marți, 26 ianuarie 2010
Despre căldurică iarna
La mine e cât de cald vreau eu, pentru că nu mai depind de Radet, având centrală. Faza proastă e că atunci când plec pe undeva mai mult timp, prefer să o închid, iar la întoarcere e cam cancer prin vastele mele apartamente...
Sunchaser fiind, îs destul de pasionată de căldurică. Pot spune că la 30 plus grade mă simt în elementul meu şi cu şuba pe mine. Cu toate astea, iubesc tare mult zăpada, îi fac o grămadă de poze şi aş sta cât mai mult în ea. Racii ăştia şi paradoxurile lor...
Aşadar, la mine e destul de cald. Uneori prea cald, după unii. Aşa că încerc să nu exagerez şi să menţin o temperatură constantă.
Partea nasoală: când merg în vizită pe la omuleţi care au căldurică de la Radet, tot mi se pare că e frig. Asta probabil pentru că eu is obişnuită cu "dacă îmi e frig, dau centrala mai tare".
sâmbătă, 2 ianuarie 2010
Bilanţ 2009 şi wishlist 2010
Un an bunicel overall, cu 2 vise îndeplinite în materie de călătorii şi unul strict personal.
Un an în care am învăţat să mai dau cu negativismul de pământ (printre altele, am de mulţumit şi paginii virtuale pentru asta, având în vedere că mă plâng, mă minunez şi filozofez aici când am nevoie şi/sau chef)şi să mă bucur mai mult, să văd viaţa din când în când cu ochi de copil şi să mă conving că şi mâine e o altă zi şi că n-au intrat zilele în sac.
Un 2009 în care am învăţat să merg cu bicicleta, am alergat la câteva competiţii şi (pe final de an)mi-am pus pentru prima oară schiurile în picioare.
Mi-a plăcut anul ăsta. Mai productiv decât 2008 în materie de postări pe blog, a fost şi unul mult mai bun în ceea ce priveşte existenţa mea offline. Sper ca şi 2010 să fie o urmare firească a acestei stări, dar până una, alta, in noul an îmi doresc:
să am mai multă răbdare cu cei din jurul meu
să îmi iau o atestare pentru cunoştinţele de italiană
să încerc măcar o şedinţă de escaladă să văd dacă merge
să fiu mai calmă şi mai relaxată
Mimişor, ai cuvântul, dacă te simţi în vervă şi vrei să share :)
joi, 30 iulie 2009
ABC-ul zilnic
Day 1:
Take 1: faza cu trezitul (de la greu spre foarte greu atunci când ştiu că trebuie să ma duc la muncă, şi enervant de uşor în weekend când sufleţelul meu-şi nu numai- tânjeşte după un somn ţăpănos care să depăşească lejer ora 12)
Take 2: decidem ce aruncăm pe noi sub numele pompos de haine (eventual cu un mare căscat şi o lehamite pe măsură călcăm ţoala aleasă pentru împodobitul social)
Take 3: ne mişcăm preafragila făptură spre metrou şi petrecem urmatoarele 8 + infinit hours @work
Take 4: prestăm o ieşire în oraş with company (întotdeauna plăcută, avem grijă): film, teatru, expoziţii, festivaluri, concerte, papa, etc.
Take 5: Luăm somn (în ultima vreme la ore îngrijorător de înaintate, trebuie să ne revenim)
Day 2 + infinit: reluăm şi condimentăm cu puţin alergat prin Cişmigiu înainte de muncă (ca să prestăm orele de lucru mai cu spor, evident) sau ceva sală (mai nou, s-ar putea să mă încumet şi la bazin, poate mă transform în peşte sau sirenă, who knows), o salată de plătit facturi, shopping pe apucate, plănuit vacanţe şi altele înfiorător de plicticoase dar fără de care-nu-i aşa-nu putem trăi, citit SF-urile mele dragi, nişte campanii de Disciples şi Heroes, precum şi alte, multe alte preocupări de-ale mele şoriceşti, cu care nu vă mai plictisesc.
joi, 4 iunie 2009
First time everything....
Să purcedem aşadar cu prima leapşă cu diacritice, că tot e vorba de treburi care încep cu "prima..."
Car - nu am carnet, de unde decurge că nici maşină nu posed; nici nu cred ca voi achiziţiona în viitorul apropiat; totuşi se poate spune că "am condus" la un moment dat când mi-a dat unul dintre verii mei primari volanul în mână şi m-am dat uşurel cu Dacia pe o pantă lină din apropierea portului din Galaţi;
Trip within borders - Tough one; cât eram mică am fost într-o grămadă de tabere, cred ca am văzut toata ţara (mai puţin MM si Delta Dunării); totuşi cred ca prima a fost cu ai mei pe la Predeal sau Sinaia;
Trip abroad - Franţa,Coasta de Azur, Marsilia, in clasa a 10-a la Campionatul European de Go;
Memory - la grădiniţă, avea Doamna o carte cu poveşti roşie cu o oglinjoară (magică ne zicea dumneaei) din care ne citea poveşti; am umblat la dulap cu prima ocazie ivită şi am privit în oglinjoara magică să văd unde sunt zânele;
Pet - Iepurii mei. Unul negru şi unul gri; N-aveau nume dar îmi erau tare dragi; I-am lăsat la cineva la curte când am plecat în vacanţă şi la întoarcere mi-au zis că au murit;
Crush - în liceu, un coleg de la A care avea prietenă la B (eu eram la E); înalt, deşirat, pletos, rockerash, filozof...N-a ştiut niciodată că îl plac (cel puţin aşa cred eu, cine ştie); Ulterior nu mi-am putut da seama de ce ajunsese pe piedestalul ăla coz he was no go(o)d...
Discovery - că puii de găină nu sunt periculoşi decât când e şi mămica lor cu ei (la mamaia la ţară);
Job - Agenţia Naţională de Presă ROMPRES...deci ROMPRES, da, nu ROMPREST!!! la o lună după terminarea facultăţii;
Idol - nu cred că am avut, poate Dave Gahan de la Depeche Mode, vechea mea obsesie, deşi nu l-aş pune pe post de idol; în schimb mama mea a fost o perioadă un fel de idol pentru mine;
Creation - hmmm, cred că nişte picturi pe la orele de desen din generală; aveam simţul culorii deşi la desen eram varză; făceam nişte mozaicuri şi vitralii foarte reuşite;
Leapşa merge la Ella (că tot eşti în concediu matale şi ai vreme de cheltuit), Luana şi RedAndBlue
marți, 14 aprilie 2009
La nimereala
Asadar, iata regulile jocului:
- go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.
- go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
- go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
use Photoshop or similar to put it all together.
Poza pe care am gasit-o e asta, insa fiind cu copyright, a trebuit sa aleg alta, desi tare bine se potrivea cu restul acestui puzzle...
So, here's the masterpiece (talent lipsa si doar un amarat de Paint, no Photoshop)
Vorbele ii apartin Indirei Gandhi, iar citatul complet e My grandfather once told me that there were two kinds of people: those who do the work and those who take the credit. He told me to try to be in the first group; there was much less competition.
Elisabeth Brooks este o actrita canadiana.
Cam boring, poate, dar clar merge, e o coperta de album clasica. Mie imi sugereaza ceva blues sau jazz... Voua?
duminică, 22 martie 2009
Sinestezie lepsuita
If I were a month, I would be a totally new one, somewhere between June and July.
If I were a day of the week, I would be an eternal Sunday, sweet, sunny and warm.
If I were a time of day, I would be a 5 o' clock complete with savory tea and crunchy cookies, lots of friends and good music, soft carpets, wooden trays, steamy teapots and velvety pillows.
If I were a sea animal, I would be a seahorse and I would tiptoe into people's dreams to wake them up to the beauty of the unknown, of the magic and of the hidden.
If I were a direction, I would always point straight ahead. And go over all hedges, bends in the road and overall life confusion.
If I were a virtue, I would be honesty.
If I were a historical figure I would be a revolutionary. And I would raise the hordes of the wronged all throughout the world.
If I were a planet, I would be Venus and I would sprinkle love unto unwary morals.
If I were a liquid, I would be red wine. And I would make merry with my white brothers and institute joy and happiness all around.
If I were a stone, I would keep to myself. And let the waters wash away my time.
If I were a bird, I would be a a freedom-loving eagle. And I would circle the world in search of infinity.
If I were a flower/plant, I would be a forget-me not. And I would be eternally living my dreams.
If I were a kind of weather, I would be a spring blooming with scents and colors. And smiles. And love. And light.
If I were a musical instrument, I would be a violin crying out my love, my hate, my desperation, my life.
If I were an emotion, I would be amazement. I would keep my eyes for ever open in bewilderment and never let anyone forget to wonder.
If I were a sound, I would be the song of a nightingale.
If I were an element, I would be the salt of the earth.
If I were a song, I would be The show must go on.
If I were a movie, I would be Love Actually.
If I were a TV series, I would be running at surprising hours for just a few viewers.
If I were a book, I would be a travel log.
If I were a fictional character, I would be a long-forgotten forest fairy.
If I were a food, I would be a chocolate cream garnished with nuts and almonds.
If I were a city, I would be Sevilla.
If I were a taste, I would be addictively spicy.
If I were a scent, I would be oriental incense.
If I were a color, I would be emerald green, like the sparkling waters of the exotic island seas.
If I were a fabric, I would be silk.
If I were a body part, I would be my head.
If I were a facial expression, I would be happy.
If I were a subject in school, I would be French poetry.
If I were a cartoon character, I would be Minnie.
If I were a shape, I would be a continuous curve.
If I were a number, I would be 7.
If I were a car, I would be a a Pontiac Firebird.
If I were an item of clothing, I would be a pleated checkered skirt.
O dau mai departe la Ella. Cred ca va fi pe placul mariei tale.
miercuri, 18 martie 2009
Asocieri de cuvinte
O floare: lacramioara
Un anotimp: vara
O culoare: verde
Un animal: pisica
Un obiect vestimentar: fusta
O piesă de mobilier: dulapul
O piesă muzicală: Summoning - Long Lost to Where no Pathway Goes
Un vers: "For I, being poor, have only my dreams."
Un peisaj: o cascada inghetata
Un obiect: o bucata de hartie
Un instrument muzical: vioara
Un copac: salcamul
Un oraş: Paris
O persoana publică: Marcel Iures
O persoană apropiată: mama
O carte: La Medeleni
Un fel de mâncare: pui marocan
Un super erou: Ulise
Un fenomen al naturii: fulgerul
O masina: Honda Civic
Un fruct: marul
O parte a corpului: ochii
Un film: The pursuit of happiness
Update: Care mai doreste care mai pofteste la lepse? Cum? Nimeni? Atunci, Irina, daca vrei si ai timp/chef, ti-o fac tie cadou.
marți, 17 martie 2009
Originalitatea si pacatele ei
Imi aduc aminte ca pana nu demult lumea spunea despre cineva ca "este un original" cu o conotatie pozitiva, un tip care iese din tipare prin ceva. Nu un ciudat. A fi original era ceva de bine. Acum termenul s-a imbogatit cu o noua nunta. Aceea de freak. Cred ca asta e contributia originala a secolului nostru la subiect.
Acum, in fiecare epoca originalitatea are reprezentarile ei particulare si e in concordanta cu evolutia societatii.
In Bucurestii secolului 19 de exemplu, Mita Biciclista a fost considerata o originala pentru ca a avut tupeul sa poarte pantaloni si sa mearga pe dracia aia cu doua roti pe care o numim bicicleta.
In timp, am bifat cam tot ce s-a putut bifa in termeni de originalitate, asa ca in secolul 21, fiecare incearca sa fie original cum poate. Fie ca poarta haine tipatoare, ca se comporta altfel decat majoritatea, in mod clar multi incearca sa se detaseze de turma prin ceva.
Ah, si de prea multe ori, a fi original a devenit sinonim cu a fi "cool".
Totusi mi se pare ca din ce in ce mai des originalitatea asta este impinsa spre limita unui lucru care se numeste bun simt, si el cam overrated se pare prin secolul asta. In sensul ca a devenit din ce in ce mai greu sa fii original creand ceva cu adevarat valoros. Pentru ca si valorile au devenit relative. Pentru ca, nu-i asa, nu-i frumos ce-i frumos ci-i frumos ce-mi place mie.
De aceea mi se pare mie ca trebuie sa facem o distinctie clara in ceea ce priveste originalitatea: nu tot ce se doreste original reuseste sa devina astfel si in plus sa fie si valoros.
De exemplu, permiteti-mi sa nu consider valoroasa si nici macar originala, o atitudine total imorala sau ilogica, izvorata doar din dorinta obsesiva de a fi altfel. Fenomenul de Gica contra cu orice pret. Plus ca daca urmaresti permanent sa fii original, s-ar putea sa nu-ti prea iasa si sa ti-o ia altii inainte care sunt, daca pot spune asa, naiv originali. Adica unii care habar n-au ca au facut ceva original.
Si pana la urma, originalitatea e un concept atat de relativ.... De exemplu, daca imi vopsesc maine parul in verde, voi fi originala pentru cei care n-ar face in viata lor asa ceva. Dar pentru altii care si-au vopsit si ei parul in verde, albastru, mov si alte culori fistichii deja chestia e fumata, n-am venit cu nimic nou...
Originali sunt si emo kids, care aleg sa se taie cu lama pentru a fi diferiti, nu? Sau nu? Poate nu, in contextul unui grup de emo kids...pentru ca in grupul respectiv toti is la fel....
In alta ordine de idei....tin minte ca acu ceva vreme era mare lucru sa iti tii sapca cu cozorocul la ceafa. Acum e cam oldies. S-au dus vremurile alea....Acum cred ca trebuie sa inventam un nou cozoroc or something....
marți, 10 martie 2009
Dragostea ca un drog
Dat fiind ca in ultima vreme am avut o gramada de cautari legate de titlul acestui post, m-am gandit sa scriu despre iubirea ca drog.
Cu totii stim ce sentiment extraordinar este cel pe care il are un indragostit atunci cand priveste in ochii celui pe care il iubeste. Cat de minunat e sa simti fluturii aia in stomac cand iti vorbeste, cand te tine de mana, cand is plimba mainile prin parul tau, cand tace rusinat de propriile-i ganduri. In momentele alea, si pentru cativa fericiti si ceva vreme dupa aceea, simti ca tota lumea e ta, ca plutesti, ca nimic nu e imposibil si ca viata e frumoasa. Atunci vrei sa ii vezi pe toti fericiti in jurul tau pentru ca tu esti fericit.
Dar ce se intampla cand, la un moment dat, dragostea asta pe care o simti pentru celalalt devine o inchisoare? Cand te regasesti captiv intr-o relatie care stii ca nu iti face bine dar din care nu ai forta si nici dorinta sa evadezi? Cand zi de zi te minti ca si celalalt te iubeste cand de fapt sentimentele lui au murit de mult? Dragostea ta pentru el te face sa mergi inainte, sa treci peste toate momentele grele, sa crezi in imposibil...si in ultima instanta sa vezi lucrurile asa cum nu sunt. Dragostea te poate face dependent. Dependent de cel pe care il iubesti. Si oricat de bun ai fi, cand stii ca cineva te iubeste neconditionat, ca nu poate trai fara tine, ca iti soarbe orice vorba si asteapta in tacere sa ii arunci o privire, ca un caine fidel care se gudura la picioarele stapanului, incercand sa-i capteze atentia, vei profita de puterea pe care o ai. Pentru ca dragostea celuilalt pentru tine e ca un drog si el e sclavul tau benevol. Si atunci incerci. Macar o data. Ca sa vezi cat poti intinde coarda. Cat de multe poate suporta un om doar pentru ca te iubeste. Total. Bolnav de mult. Inacceptabil de mult.
La fel te face prizonier dragostea pentru ceva, o pasiune extrema. Dragostea pentru muzica, pentru un sport, duse la extrema. Atata vreme cat traiesti pentru pasiunea ta si doar pentru ea, esti inchis intr-o colivie invizibila din care nu doresti sa evadezi. Si in timp, daruindu-te total pasiunii tale, te pierzi.
Si totusi, uneori parca ai prefera o viata de sclavie benevola uneia lipsite de orice traire adevarata. Parca ai da ratiunea la cos si te-ai arunca cu capul inainte. Macar o data in viata.
sâmbătă, 28 februarie 2009
Bocancii rosii
Buun, am incercat, I did, dar cum nu mi-a iesit..faza cu somnu' adica in noaptea asta, mai bine ma apuc sa onorez leapsa extrem de interesanta lansata de Catalin.Bocancii rosii
Oricat am incercat, tot nu-mi aduc aminte de cata vreme stateam acolo. Frate-meu asta sucit ma tot inghiontea ca sa iasa din cutie.
Desi suntem gemeni, niciodata nu l-am inteles....De ce el trage tot timpul la stanga cand eu ii spun raspicat ca dreapta e directia buna? Dar cum ziceam, el e mai sucit...
Uite asa stateam eu si meditam asupra conditiei mele pana in ziua in care am constientizat ce sunt. In ziua aceea, cutia prafuita in care sedeam potoliti de ceva vreme a fost ridicata si dintr-o data, o lumina puternica m-a trezit din somn. M-am frecat binisor la ochi (adica capetele sireturilor unul de celalalt). De fapt, stai, eu n-am facut nimic. Cineva m-a apucat de sireturi si m-a pus pe tejghea. Si dintr-o data, s-a auzit o voce vesela: "Daaaa, daaa, sunt exact ce imi doream. Am cautat peste tot, dar mai greu cu marimile mici. Si ce frumosi sunt!" Din reflex l-am cautat pe frate-meu din priviri. Ca sa vezi, disparuse....In cateva minute am rasuflat usurat. Era chiar langa mine. De fapt ornam amandoi niste calapoade micutze. Minune, in cateva momente calapoadele au inceput sa se miste si vocea s-a auzit din nou, sprintara: "Da, intotdeauna mi-am dorit niste bocanci ca astia. Ma simt grozav in ei!"
Asadar, suntem niste bocanci. De cand am aflat asta am vazut ca frate-meu s-a schimbat. Nu mai trage spre stanga. Dar nici eu n-o mai iau musai spre dreapta. De fapt, ne intelegem tare bine acum. Intre noi, dar si cu calapoadele noastre.
De curand am fost intr-un loc plin de lumina. Si de ceva albicios care face un zgomot teribil cand facem cunostinta. Ne-am zgariat putin, dar la intoarcere a navalit un lichid ciudat peste noi si acum suntem din nou in forma. Mi-a placut, mirosea tare bine!
Hmmm, nu stiu ce s-a intamplat, dar am ajuns din nou intr-un loc intunecos. Langa noi, niste matahale negre, cu niste chestii rotunde, lucitoare. M-am cam speriat si l-am trezit pe frate-meu, care, ca de obicei, dormea netulburat, dar pana sa isi revina din toropeala, vocea cunoscuta a rasunat din nou, vesela: "Hmmm, oricat mi-ati fi de dragi, nu va pot lua la concert. O sa iau bocancii cu tinte." Aha, si aia tot bocanci deci. Pai cum, ca nu prea semanam?!
M-am obisnuit cu materia aceea albicioasa si scartaitoare. Am dat atat de des de ea incat acum imi face placere s-o calc. In schimb nu suport sa fiu intepat. Si mi s-a intamplat de cateva ori. Oi fi eu mai carcotas, ca frate-meu asta n-a patit-o niciodata. Dar si el e saracu cam jerpelit daca ma uit cu luare aminte. Ai imbatranit, neica! Hehe, erai tu rosu frumos odata, da acum te-ai cam inchis si-ti cam curg peticele. Na, sa te intepe si pe tine acum, ca eu m-am saturat!
Ce s-o fi intamplat? unde sunt? Nu recunosc nimic....si frate-meu unde e? Mi-e cam teama si parca ma innegur....de fapt stai, chiar sunt negru...si in jurul meu e o materie vascoasa, groaznic de scarboasa. Nu, nu, nu imi place aici. Vreau inapoi la lumina. Si il vreau pe sforaitorul de frate-meu inapoi! Da stai...stai, parca zaresc o geana de lumina...Da, da, e din ce in ce mai mare...Aaaaa, uite si calapodul meu. Il vad bine acum. Frate, tare teama mi-a fost ca te-am pierdut. Heeei, da' cum de nu mai scartaie nimic acum? Si vad ca totul e verde in jurul nostru... Ce mireasma puternica! Si cat soare....Si cate sunete. Hai la drum, la drum acum, frate! Cine stie pe unde mai ajungem...
luni, 23 februarie 2009
Leapsa cu "about me"
SUNT: ceea ce sunt.
AŞ VREA: să fiu mai tupeista.
PĂSTREZ: o grămadă de prostioare de cand eram copil.
MI-AŞ FI DORIT: să raman in Iasi dupa facultate.
NU ÎMI PLACE: sa spun minciuni.
MĂ TEM: de schimbari si caini.
AUD: orice zgomot noaptea cand am insomnii.
ÎMI PARE RĂU: că sunt asa zapacita.
ÎMI PLACE: să mananc briose la ceai.
NU SUNT: Bugs Bunny.
DANSEZ: des cu mine insami.
NICIODATĂ: nu uit, desi iert.
PAR: cu mult mai tanara.
PLÂNG: ca sa scap de energia negativa.
NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: usor de inteles.
NU ÎMI PLACE DE MINE: cand iau lucrurile in tragic.
SUNT CONFUZĂ: când imi vorbesti repede atunci cand sunt obosita.
AM NEVOIE: de ceva mai mult somn.
AR TREBUI: să am mai multa incredere in ceilalti
sâmbătă, 24 ianuarie 2009
Asta-i muzica ce-mi place!
1. I'm a lover, I'm a winner, I'm a fighter
2. But I'm a million different people from one day to the next
3. I'm a dreamer, a distant dreamer
4. I see my vision burn, I feel my memories fade with time, but I'm too young to worry
5. I am war, I am pain [...] I am pure, I am true
6. How long have I been in this storm
7. All the leaves are brown and the sky is grey
8. A change is clearly taking place
9. Take a walk on the wild side
10. And have a nice day
miercuri, 14 ianuarie 2009
Funny me?
Ce culoare de chiloti au chilotii pe care-i ai pe tine? Is cu dantela sau nu?
In general, chilotii au culoare de chiloti. Dupa aceea, fiecare customizeaza dupa gust. Customizarea mea o plasez sub obladuirea dreptului la tacere.
Cat ai purtat cel mai mult o pereche de sosete? De cate ori ai putut sa lipesti soseta de perete?
Cred ca mi s-a intamplat cand am fost la un concert la Constanta cu Cristina la Interitus Dei. Mers pe tren, stat la concert pana a doua zi dimineata ca n-aveam unde dormi, iar pe tren, so....probabil tot pe la vreo 30 ore. Pe peretii mei nu incerc. Niciodata.
Cate perechi de pantaloni ai acasa?
Searching... searching.... searching. Loading....Page cannot be displayed. Clar mai multe decat fuste :)
Ti-ai facut pantofii de dimineatza? Daca ai adidasi, cand i-ai spalat ultima data?
Uhmm, intr-o anumita regiune din tarisoara noastra, "a face pantofii/papucii" inseamna acelasi lucru cu "a da papucii". Acuma, sincer, mi-as face papucii, dar, din pacate, m-as intoarce ireversibil la mine. Asta-i viata. Deci, nu, nu imi fac papucii, nici dimineata, nici in vreun alt moment. Nu am adidasi, am tenisi :)
Imagineaza-te peste 5 ani. Te-ai ingrasat?
Moment. Vizualizam. Zoom. Mai mult. Mai mult. Da, acum vad ceva. Deci nu, clar nu.
Daca un reporter tzar pune o intrebare indiscreta, l-ai pocni in muaca?
Nu, ca is miloasa din fire. Da' l-as privi cu sadism daca l-ar pocni alta.
Care este fantezia ta cea mai fantastica privind doo perechi de sosete rupte?
Da de ce doo? Nu e de ajuns una sa fantasmagorizezi?? Sau e nevoie de suport din partea suratelor? (N-ati inteles nimic, nu? Good)
Care este opinia ta privind razboiul din fasia gaza? Esti de parere ca magda ciumac ar trebui sa intervina sau tii cu tolea la faza asta?
Nu comentez ca deja m-am scarbit. Nush cine is astia, da' numele is interesante. Cand fac copii, sa ma anuntati si pe mine sa vaz cum si-au intitulat odrasla.
Daca ar fi sa emigrezi, ce ti-ai lua cu tine din romania?
Tough one. Pisica nu, ca are restrictie in unele tari (da, e cautata prin Interpol), poate niscaiva corcoduse verzi. Cred ca astia 'tzivilizati' duc lipsa.
Daca te-ai intalni vrodata cu animaloo i-ai da o bere?
Nush ce sa zic. Nu cunosc cum se comporta sub imperiul alcoholic, deci nu ma pronunt.
Ce ai face daca...?
Zice asa:
Ce iti place sa faci atat de mult, incat ai plati pentru asta?
Erm, cum adica? Pai sincer, daca imi place, de ce sa ma plateasca altu' pe mine sa fac chestia asta? Care-i logica? E cam ciudat formulata intrebarea, dar in sfarsit m-am prins. So, e vorba daca exista vreo chestie pe care as face-o total non-profit si dand bani din buzunar chiar. As scrie povesti pentru copii sau as juca in piese de teatru pentru copii si as contribui cu banutzi la montarea/publicarea lor. E mult mai rewarding si mai usor sa faci un copil sa rada decat un adult, am observat eu!
Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face incepand de maine?
Da e sigur? Poate am mai mult. (Andy, te-am facut la faza asta. Eu, pesimista cronica, am avut o sclipire optimista!!!!) Intai m-as asigura ca am facut tot ce se poate ca sa-mi prelungesc astia cinci ani. Si in paralel, as face lucrurile pe care nu am curaj sa le fac. Bungee jumping. I'd fight for a second chance. Daca pierd, as pleca in Peru pentru 1 an si in China in urmatorul. As petrece mai mult timp cu parintii mei. Poate as face un copil (daca ar avea cine sa il creasca in urma mea si as avea niste garantii minime ca pot face un copil sanatos in conditiile date). As scrie o carte si as inregistra o piesa. As face un film.
Daca ai castiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum?
Cu siguranta. Call me crazy, dar imi place ce fac acum. Desigur, as mai adauga ceva activitati in paralel, dar nu as renunta la cele curente. Banii nu m-au schimbat niciodata in esenta. As fi acelasi om, cu mai multe oportunitati. Le-as folosi, dar nu as uita ca am putut face o gramada de lucruri si fara banii aia.
Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, in cel mai important ziar din tara? Care ar fi titlul articolului?
"Un roman alege Romania"
Mi-am dorit si imi doresc in continuare sa fac ceva cu adevarat important in tara mea. In Romania. Pentru ea si pentru noi. Sper sa ma dumiresc ce pana atunci si sa imi si iasa.
Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerara?
Daca vor, pot spune ce vor ei, atata vreme cat sunt sinceri si nu vin cu discursuri sforaitoare pregatite de acasa. In death we are all equal so as vrea sa spuna cam ce ar spune despre ei daca ar fi cazul.
Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine?
"Am avut o viata fara regrete."
Cand erai mic ce le raspundeai celor mari la intrebarea: Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
Zau ca nu mai tin minte. Dupa cum am spus aici, mi-as fi dorit sa fiu balerina. Dar sigur au existat alte fascinatii la varsta aceea. O sa intreb pe ai mei si revin.
Ce ai face daca ai sti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi?
Orice se merita. Pentru ca mi-ar iesi, nu?
Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine?
Sincer, mi-as dori sa fiu eu acolo sa le spun ce am de spus prin vie voce.
Daca ai putea acum sa te proiectezi in viitor, in ultima zi a vietii tale si sa iti iei un interviu, care sunt trei intrebari pe care ti le-ai adresa?
- Ce-ai invatat?
- Ce regreti?
- Ce ai iubit cel mai mult?
luni, 5 ianuarie 2009
99 de lucruri despre Sunchaser
Pai sa ne punem cu burta pe treaba.
1. Cati vine de la Ecaterina
2. Da, Ecaterina e un nume frumos. Atata vreme cat nu ma striga nimeni asa :)
3. Am o pisica (balineza, am aflat cu stupoare, io ziceam ca e siameza)
4. O cheama Sonia
5. Urasc manelele si manelistii. Punct
6. Ascult rock de cand ma stiu
7. Dar imi plac majoritatea genurilor de muzica
8. Am multe pasiuni de soarece de biblioteca
9. Printre ele, pietrele
10. Cand eram mica caram din fiecare tabara o colectie intreaga
11. Mi-ar fi placut sa fiu balerina
12. De unde rezulta ca imi place baletul
13. Imi place sa citesc
14. Dar nu prea ma omor dupa e-books
15. Prefer audio books
16. Is mare fan de carti politiste si SF
17. Joc de ani de zile aceleasi 2 jocuri: Heroes si Disciples
18. Am gusturi foarte conservatoare la parfumuri
19. De aceea, de obicei, cine imi cumpara un parfum ca si cadou, se cam risca
20.In ultima vreme am inceput sa vorbesc foarte des cu "pana mea". Oi fi strans energie negativa si vreau sa fiu politically corect totusi
21. Sunt (foarte, dupa unii) incapatanata
22. Pot fi foarte enervanta din cauza asta
23. Iubesc Parisul
24. Dar nu as trai acolo
25. Nu am frati
26. Nici surori
27. Imi plac magnoliile
28. Mi-au placut intotdeauna bad boys
29. Dar mi-am revenit
30. Am fost o optimista cronica
31. Mi-am revenit si din asta
32. Cartea mea preferata e "La Medeleni" de Ionel Teodoreanu. Cred ca am citit-o de 30 de ori pana acum
33. Imi place sa revad filmele care imi plac cu adevarat
34. Nu imi (mai) pasa de ce zic ceilalti despre mine atat de mult ca alta data
35. (De la Mimi citire) "Desteapta"
36. (De la Mimi citire) "Alintata" (Guilty as charged, da' ma ascund bine)
37. (De la Mimi citire) "Ambitioasa"
38. (De aici incolo va prindeti voi pe cine citez) "Supla"
39. "Cel mai beton fund"
40. "Ochi negri:D"
41. "Hiperactiva in a good way, plina de energie"
42. "Plina de entuziasm"
43. "Ai capacitatea de invidiat de a te bucura din cele mai simple lucruri"
44. "Sau sa traiesti la o intensitate superioara momentele fericite gen: o bulgareala, o arie dintr-o opera, etc."
45. "Selfless in a selfish way cand vine vorba de dragoste "
46. "Iti plac pisicile exagerat de mult"
47. "Asculti muzica buna cu exceptia unor grohaieli sinistre which freak me out. cum ii zice? death metal? aaah, stai.. black metal"
48. "Iti plac copiii"
49. "Iti place la nebunie sa calatoresti"
50. "Vrei sa te inscrii la un curs de tir cu arcul. Baaaahahaha"
51. "Inteligenta"
52. "Umanista"
53. "Sensibila"
54. "Varza la biliard"
55. "Dar iubesti ping-pong-ul"
56. "Posesiva"
57. "You cry a lot"
58. "Treci rapid de la o stare de exuberanta la una de suparare si invers"
59. "Esti daugher-in-law material. Te faci iubita de rude"
60. Nu prea ma uit la televizor
61. Am stat 2 saptamani fara baterii la telecomanda pentru simplul fapt ca am uitat sa cumpar
62. Mi-am dorit intotdeauna un avion teleghidat
63. Am o finutza blonda cu ochi albastri. E un copil cu adevarat frumos
64. Am facut vioara
65. Stiam sa cant balada lui Ciprian Porumbescu
66. Acum as vrea sa iau lectii de pian
67. Una dintre piesele mele favorite este My Sacrifice de la Creed
68. Imi place foarte mult opera
69. Urasc profitorii
70. Imi place culoarea verde
71. Si bijuteriile de culoarea bronzului sau a cuprului
72. Cand eram mica imi placea sa merg la cules de vie sau porumb
73. Imi plac si acum corcodusele verzi
74. Sunt cam pretentioasa la mancare
75. Sunt aproape dependenta de ciuperci, gatite in orice fel
76. Desi imi fac rau
77. Traiesc pe muzica
78. N-as putea concepe viata fara ea
79. Uneori imi place sa stau singura, sa ma lase toata lumea in pace
80. Dar nu imi place singuratatea per se
81. Nu prea ma plictisesc
82. Pentru ca gasesc tot timpul ceva de facut
83. Fac un master de comunicare si relatii publice in afaceri
84. Si sunt groaznic de in urma la teme
85. Am asteptari mari de la oameni
86. Si de la mine
87. Pentru ca sunt o perfectionista incorigibila
88. Daca as avea o casa cu curte, mi-as lua un husky
89. Imi plac foarte mult ochii albastri
90. Mi-as dori doi copii: un baiat si o fata
91. Pot fi ciufuta si morocanoasa
92. Nu m-am imbatat niciodata
93. Am fumat in primii doi ani de facultate
94. Cam doua pachete pe zi
95. Cred ca viciile iti limiteaza libertatea
96. Cred in Dumnezeu
97. Dar nu sunt habotnica
98. Daca mi s-ar cere sa spun un lucru care ma emotioneaza de fiecare data as zice ca e atunci cand privesc o pisica band lapte
99. Nu stiu sa inot
miercuri, 24 decembrie 2008
Promisiuni si urecheala
Asadar, sa incepem. In 2009 imi propun:
1. Sa fiu mai sociabila;
2. Sa ma ocup mai mult de pasiunile mele (cam abandonate in ultima vreme)
3. Sa invat sa schiez/inot/merg cu bicla
Arunc acum pisica in ograda Cristinei, a Oanei, si a lui Andy
Sa auzim de bine!