High expectations imply utter happiness and bitter disappointment. May we all have both in our lives!

marți, 17 martie 2009

Originalitatea si pacatele ei

Ca urmare a unui apel la originalitate, m-am gandit sa abordez si eu subiectul. Nu originalitatea in blogosfera, ci originalitatea in general, pentru a ma putea referi si la alte tipuri de "a fi original".

Imi aduc aminte ca pana nu demult lumea spunea despre cineva ca "este un original" cu o conotatie pozitiva, un tip care iese din tipare prin ceva. Nu un ciudat. A fi original era ceva de bine. Acum termenul s-a imbogatit cu o noua nunta. Aceea de freak. Cred ca asta e contributia originala a secolului nostru la subiect.

Acum, in fiecare epoca originalitatea are reprezentarile ei particulare si e in concordanta cu evolutia societatii.

In Bucurestii secolului 19 de exemplu, Mita Biciclista a fost considerata o originala pentru ca a avut tupeul sa poarte pantaloni si sa mearga pe dracia aia cu doua roti pe care o numim bicicleta.

In timp, am bifat cam tot ce s-a putut bifa in termeni de originalitate, asa ca in secolul 21, fiecare incearca sa fie original cum poate. Fie ca poarta haine tipatoare, ca se comporta altfel decat majoritatea, in mod clar multi incearca sa se detaseze de turma prin ceva.

Ah, si de prea multe ori, a fi original a devenit sinonim cu a fi "cool".

Totusi mi se pare ca din ce in ce mai des originalitatea asta este impinsa spre limita unui lucru care se numeste bun simt, si el cam overrated se pare prin secolul asta. In sensul ca a devenit din ce in ce mai greu sa fii original creand ceva cu adevarat valoros. Pentru ca si valorile au devenit relative. Pentru ca, nu-i asa, nu-i frumos ce-i frumos ci-i frumos ce-mi place mie.

De aceea mi se pare mie ca trebuie sa facem o distinctie clara in ceea ce priveste originalitatea: nu tot ce se doreste original reuseste sa devina astfel si in plus sa fie si valoros.

De exemplu, permiteti-mi sa nu consider valoroasa si nici macar originala, o atitudine total imorala sau ilogica, izvorata doar din dorinta obsesiva de a fi altfel. Fenomenul de Gica contra cu orice pret. Plus ca daca urmaresti permanent sa fii original, s-ar putea sa nu-ti prea iasa si sa ti-o ia altii inainte care sunt, daca pot spune asa, naiv originali. Adica unii care habar n-au ca au facut ceva original.

Si pana la urma, originalitatea e un concept atat de relativ.... De exemplu, daca imi vopsesc maine parul in verde, voi fi originala pentru cei care n-ar face in viata lor asa ceva. Dar pentru altii care si-au vopsit si ei parul in verde, albastru, mov si alte culori fistichii deja chestia e fumata, n-am venit cu nimic nou...

Originali sunt si emo kids, care aleg sa se taie cu lama pentru a fi diferiti, nu? Sau nu? Poate nu, in contextul unui grup de emo kids...pentru ca in grupul respectiv toti is la fel....

In alta ordine de idei....tin minte ca acu ceva vreme era mare lucru sa iti tii sapca cu cozorocul la ceafa. Acum e cam oldies. S-au dus vremurile alea....Acum cred ca trebuie sa inventam un nou cozoroc or something....

3 comentarii:

Anonim spunea...

Mi-a placut abordarea. De ce ziceai ca-i shallow? E foarte bine punctat.

Cati spunea...

Multumesc. Nu stiu, asa aveam impresia atunci cand l-am terminat:)

Anonim spunea...

Interesant sa vezi cum discuta fiecare pe tema "originalitate".
In mare parte din exemplele tale ai prezentat originalitatea ca si mijloc de a iesi in evidenta. Nu cred ca trebuie sa iesi neaparat in evidenta ca sa fii original sau daca esti original iesi in evidenta dar de cele mai multe ori asa se intampla.
Cat despre relativitatea originalitatii couldn't agree more...
Felicitari, o abordare interesanta care sunt sigur ca nu mi-ar fi trecut prin cap.