Sa spunem lucrurilor pe nume!

Vorbeam in seara asta cu un amic over some unhealthy KFC food despre eufemisme si weasel words. Pentru ca nene, in societatea asta, dintr-o data megacorporatista (ca na, toti mai nou lucram intr-o corporatie), tre' sa vorbim frumos, sa fim politically mostly, corect, sa nu jicnim spunand lucrurilor pe nume, ci sa le gatim pe toate cu niste hainute frumoase da mincinoase rau. Mai mult, devenim din ce in ce mai buni in a spune nimic prin cuvinte aparent mestesugite.

Si nu pot sa nu observ prezenta acestor atribute de top in discursul corporatist, fie ele adaptate la limba noastra romaneasca sau imprumutate cu nesimtire brutala din omniprezenta limba sora-engleza. Asadar, totul e 'optimizat', trebuie sa incercam sa gasim un 'mitigation plan', cuvantul de ordine este 'inovatie', 'sustenabilitate' si mai stiu eu ce alte cretinatati scuipate de repetitivul si sforaitorul limbaj al marketingului.

Sincera sa fiu asa ce m-am saturat sa le aud in fiecare zi incat acum am parte de un fel de mental block si nu pot sa scot din capsor mai mult de alea 4 exemple din paragrafu' anterior.

Aaaa, stai, cel mai interesant eufemism, mai ales din punct de vedere al evolutiei lui de-a lungul timpului este actualul "cu handicap motor/dizabilitati". Adica fostul handicapat. Pentru ca nu e frumos sau mai bine zis nu mai e cazul sa ii zici unuia in carucior ca e handicapat. Pentru ca, intre timp, si 'handicapat' si-a schimbat sensul. Acum ii zici handicapat unuia care "e cu capu" mai mult. Cel putin asa am observat.

Acum, nu neg ca a folosi eufemisme se impune in situatii de bun simt. E un gest salutar si indicat, pentru ca nu vrei sa fii un needucat si un nemanierat. Cel putin nu tot timpul. Si sa-ti bagi ce ai sau n-ai in stanga si-n dreapta. Mai ales ca pentru asta exista pusti, picioare, pene, bani la CEC, tricouri in pantaloni si alte asemenea chestii extrem de utile.

Dar, totusi cum ar fi sa nu mai ragaim ca niste nesimtiti ce suntem si sa eructam, sa nu ne-o mai tragem, ci sa copulam, sa ne vina rudele din tara de foc/rusii, Mos Craciun (asta e cu ghici ghicitoarea mea), si alte asemenea minunatii? Hmm, cred ca am fi oaresicat penibili. Pentru ca exista o diferenta intre a fi politicos si diplomat si a exagera intr-atat incat sa dai in prostie crasa.

De fapt (de la dom' Pruteanu citire), eufemisme propriu-zise, de dictionar, sunt putine: a se stinge in loc de a muri, o femeie de moravuri indoielnice pentru alea de-si fac veacul pe centura, lipsit de maniere pentru badaran sunt cateva care mi se par nu foarte exagerate.

Cu toate acestea, revenind la marele, cosmetizatul discurs corporatist, alaturi de o gramada de eufemisme jenante, asta incorporeaza si gramada de fraze si frazute de genul "unii spun", "se pretinde ca", "din datele pe care le avem pana acum", "Exista dovezi in acest sens". Practic, astfel delegi orice responsabilitate spre o terta parte de care nu se poate lua nimeni. Deci cumva, PR-ist sau politician, cu "nevastuicile" astea, te-ai scos, ce mai. O dai cotita la infinit si imbrobodesti negrii pe plantatie pana cred si ei ca asa stau lucrurile. Erm, ce lucruri? Nu stiu. Dar stiu ca fix asa stau.

Ah, si sa nu uitam de minunatul limbaj publicitar, care le da asa de bine la intors tot cu nevastuicile.

Sa ne uitam o tzara numai la exemplul urmator: "Helps control dandruff symptoms with regular use." Buun, adica, sa nu crezi matale cumva ca dai din cap si nu te mai umpli de zapada de acu incolo. Pai acilea zice negru pe alb ca acest minunat sampon te ajuta cu simptomele matretii. Plus ca se intampla mirobolanta chestie doar daca te speli cu el in mod frecvent. Asadar, omu si-a scos sloganu si il doare undeva ca tu tot Mos Craciun esti si dupa 100 de utilizari ale potiunii lui magice. Sue him! Ca doar nu ti-a zis ca o sa te scape de matreata, nu?

Dar vorba dulce mult aduce si atata vreme cat ceva ne gadila placut la ureche, o sa trecem cu vederea aspectele astea si-o sa acceptam sa fim mintiti frumos. Pentru ca uneori asa ne place. Si gata.